Eros i civiliza ie
Satisfacerea neîngradita a nevoilor instinctuale ale omului este oare compatibila cu limitarile impuse de progresul civiliza iei? Lansata de Freud în celebrul text Disconfort în cultura (1930), întrebarea este reluata peste un sfert de veac de catre Herbert Marcuse, eminent filosof din coala de la Frankfurt. În vreme ce Freud ofera un raspuns pesimist, vorbind despre inevitabila subjugare a instinctelor umane de catre societatea represiva, Marcuse întrevede o cale de îmblânzire a agresivita ii Civiliza iei prin for a unificatoare, vitala i ludica a Erosului. Solu iile de emancipare sugerate de catre Marcuse au influen at profund mi carile studen e ti, ecologice, anticolonialiste sau de eliberare sexuala din ultima jumatate de secol. De aceea interesul pentru criticile sale trece dincolo de tiin ele socio-umane, înspre to i cei ce vor sa în eleaga mecanismele alienante ale "societa ii abunden ei".
Acest eseu folose te categorii psihologice, deoarece ele au devenit categorii politice. Exista procese psihice, altadata autonome i identificabile, care sunt absorbite de func ia individului în stat - de catre existen a sa publica. Problemele psihologice se transforma a adar în probleme politice. – Herbert Marcuse
Pornind de la Freud i de la tradi ia eliberatoare a filosofiei i culturii, Marcuse schi eaza tabloul unei civiliza ii în care alienarea i reprimarea sunt înlocuite de dimensiunea libidinala i nealienanta a muncii, jocului i sexualita ii libere i deschise, toate acestea conducând mai departe catre emancipare i fericire. – Douglas Kellner, editor al seriei The Collected Papers of Herbert Marcuse