text.skipToContent text.skipToNavigation
background-image

O istorie a copilariei Copii în Occident, din Evul Mediu pâna în epoca moderna von Heywood, Colin (eBook)

  • Verlag: Trei
eBook (ePUB)
9,44 €
inkl. gesetzl. MwSt.
Sofort per Download lieferbar

Online verfügbar

O istorie a copilariei

Ce este copilul? Copilaria ar trebui considerata a fi un construct social? Care au fost atitudinile adultilor fata de copiii de-a lungul timpului? Pe parcursul cartii descoperim copilul privit a fi un pacatos augustinian, care vrea sa-i domine pe cei din jur, un inocent romantic care inca nu este corupt de civilizatie sau o doar o dovada a fertilitatii cuplului parental, aruncat in bratele doicilor indata ce a venit pe lume. In occident, incepand cu secolul douazeci copiii nu mai erau expusi mortii, abandonului sau batailor in aceeasi masura ca in trecut, iar relatiile dintre parinti si copii s-au indulcit. Scopul cartii de fata este acela de a evidentia problemele speciale din istoria copiilor, pe care o plaseaza in contextul social si cultural, fara a pierde din vedere experientele individuale care au ajuns pana la noi prin jurnale, autobiografii si marturii orale. Scrisa intr-un limbaj accesibil, cartea se adreseaza psihologilor, sociologilor, istoricilor si tuturor celor interesati de copii si copilarie.

Produktinformationen

    Format: ePUB
    Kopierschutz: AdobeDRM
    Seitenzahl: 307
    Sprache: Rumänisch
    ISBN: 9786064002792
    Verlag: Trei
    Größe: 1572kBytes
Weiterlesen weniger lesen

O istorie a copilariei

INTRODUCERE

Ma cheama Etienne Bertin, dar mi s-a spus întotdeauna "Tiennon". M-am nascut în octombrie, 1823, la o ferma din comuna Agonges, chiar lânga Bourbon-l'Archambault. Tatal meu era métayer la o ferma pe care o administra împreuna cu fratele sau mai mare, unchiul Antoine, zis "Toinot". 1

Astfel începea Via a unui om simplu (1904), în lumea unei familii care de inea pamânt în arenda în regiunea franceza a Bourbonului la începutul secolului al nouasprezecelea. Primele câteva capitole ofera o descriere realista a sui urilor i coborâ urilor unei copilarii petrecute într-un astfel de mediu. Autorul, copil de arenda el însu i, marturisea ca nu era "nimic ie it din comun" în via a monotona i saracacioasa de aran. Cu toate acestea, el este hotarât ca romanul sau sa "arate domnilor din Moulins i din Paris i din alte par i ce înseamna cu adevarat via a de métayer " (de arenda ). Bazându-se pe amintirile bunicilor sai, el a relatat experien ele sale de copil într-o familie macinata de conflicte, munca sa ca pastor, mesele spartane, co marurile, vizita la bâlci, catehismul cu preotul local i nunta dubla a fra ilor sai. 2 Numeroase autobiografii scrise în epoca moderna de oameni din medii obi nuite, precum i memoriile i biografiile notabilita ilor din via a publica asumau în mod automat ca cititorii vor dori sa cunoasca mai îndeaproape experien ele lor timpurii. O parte consacrau întregul text amintirilor din copilaria din mediul rural sau muncitoresc. 3 Ca i Tiennon, naratorii se scuzau în mod obi nuit fa a de cititori în legatura cu circumstan ele monotone ale existen ei lor, dar, cu toate acestea, î i continuau povestea vie ii. Astfel de naratori î i subliniau identitatea cu o anumita regiune sau zona. Lucy Larcom î i începea memoriile spunând ca: "Este straniu ca acel col i or de pamânt pe care ne na tem conteaza atât de mult pentru noi. Oamenii pot trai i cre te oriunde, dar atât oamenii, cât i plantele î i au habitatul lor". În cazul sau, era vorba despre Cape Ann Side din partea de nord-est a Massachusetts-ului. 4 Unii scriitori î i subliniau identitatea lor familiala, oricât ar fi fost aceasta de umila sau chiar oricât de josnici ar fi fost stramo ii lor. Fritz Pauk, din Lippe, Germania, povestea ca bunicul sau era un be ivan notoriu, ca nu i-a cunoscut tatal (un tâmplar care disparuse înainte de na terea sa) i ca se plimbase toate copilaria între o matu a i "preabuna sa mama" 5 . Al ii adastau asupra jocurilor i fanteziilor din copilarie sau, la extrema cealalta, asupra experien elor triste i abuzurilor suferite. Autobiografiile scrise de muncitorii germani ies în eviden a, dintr-un motiv necunoscut, datorita perspectivei lor de tip Les Misérables . Astazi, cu to ii putem spune ca amintirile din copilarie sunt în general cea mai de succes parte a unei autobiografii. Ele satisfac cu siguran a curiozitatea noastra despre un stadiu de via a despre care consideram ca ne formeaza caracterul i destinul ca indivizi. 6

De fapt însa, aceasta fascina ie fa a de anii copilariei este un fenomen relativ recent, atât cât ne putem da seama din sursele pe care le putem consulta. În Evul Mediu, nu se punea problema ca aranii i me te ugarii sa- i consemneze povestea vie ii i chiar memoriile celor de vaza sau ale sfin ilor nu dovedeau ca exista prea mult interes fa a de anii de început. Sfântul Augustin (354-430), de exemplu, sau Abatele Guibert de Nogent (c.1053-1125) dau câteva detalii legate de experien ele din anii copilariei, dar ace tia sunt excep iile care întaresc regula. 7 Ottokar von Steiermark, care scria în germana medie de sus, î i sublinia foarte clar pozi ia, "anun ând venirea pe lume a viitorului rege al

Weiterlesen weniger lesen

Kundenbewertungen

    ALDI life eBooks: Die perfekte App zum Lesen von eBooks.

    Hier finden Sie alle Ihre eBooks und viele praktische Lesefunktionen.